Str Pescarusului 8, Costinesti
+40731031338, 0722576041
pensiuneatridentcostinesti@yahoo.com
Book Now
Archives
Pareri despre Pensiunea Trident de la Zola din Galati

In perioada 18-21 august 2014, ne-am deplasat impreuna cu familia la pensiunea Trident din Costinesti. Rezervarea am facut-o cu aprox 3-4 saptamani inainte prin contactarea telefonica a dlui Banu-patron. Am mai vizualizat si alte rewiew-uri inainte de a pleca in sejur, insa dialogurile noastre cu dl Banu au fost unele foarte corecte si mai mult de atat! Noi fiind din Galati, am achitat o noapte de cazare si prompt ne-a fost transmisa rezervarea ferma pe e-mail. Toate comunicarile s-au purtat pe e-mail si telefonic cu multa seriozitate din partea administratorului pensiunii Trident. Doresc sa va spun din start ca ceea ce vedeti in poze referitor la dotarea si conditiile din camere, exact asa si este! Noi am fost cazati la apartamentul junior deluxe, unde conditiile sunt excelente! Merita! Spatiu mare, 2 frigidere, AC in fiecare camera, 2 fotolii f confortabile, dulap, comoda, uscator par, masa calcat si chiar dispozitiv mobil pentru uscarea rufelor. Curatenia s-a facut cu multa atentie in fiecare zi dimineata intre 09.30 si 11.00. Gunoiul era luat, prosoapele schimbate zilnic, personalul foarte amabil. Eu sunt o persoana mai chitibusara de felul meu si vreau sa va spun ca in baie nu am vazut pata de rugina, totul […]

Comments: 0
O oază în deşertul verii

Cum iubesc marea mai presus de orice, am profitat de două zile cu soare şi am fugit s-o văd. Am căutat înadins o perioadă liniştită, în afara sezonului estival, a aglomeraţiei, zgomotului, înghesuielii, berii şi porumbului fiert vândut la botul calului direct pe plajă. Nu că i-aş condamna pe cei care merg vara la mare, departe de mine gândul! Doar că eu sunt o persoană mai aşezată şi suficient de solitară să se simtă bine cu ea însăşi. Şi apoi eu merg la mare să o văd, să-i vorbesc, să ne povestim ca două vechi prietene ce nu s-au văzut de multă vreme. Acum câţiva ani am ajuns cu fiică-mea pe seară în staţiune, mi-am luat o porţie de hamsie şi m-am aşezat  pe plajă suficient de aproape s-o simt cum îmi sărută picioarele. Era un pic agitată, doar ce trecuse o furtună, plaja era pustie, începuse să se întunece şi fiică-mea începuse să cam tremure. Mamă! Mamăăăă, nu mai auzi. Nu, scuze. Hai odată, ce faci acolo? Mi-e frig şi s-a făcut întuneric! Vorbesc cu marea. Mamăă, marea nu vorbeşte, dăăă! E doar o apă sărată! Eşti dusă! Are dreptate copila mea, sunt cam dusă, mea culpa. Dar îmi […]

Comments: 0